Acum ca am si eu piciul meu.......................... ma oripileaza la fel de mult :) :) :).
Poate chiar mai tare, deoarece acum sunt momente cand sunt "asaltata" si eu de astfel de mame.
Cand avea Galmi vreo luna jumate, m-am dus si eu intr-o dimineata cu el prin parc. Fiind cel mai aproape, desi nu imi place deloc, am fost in parcul Moghioros. MARE GRESEALA!!! In primul rand, ziua, acest parc este "terenul de joaca" al pensionarilor. Din acest motiv, nu gasesti nicio banca libera sa-ti odihnesti si tu un pic rotile de la carucior. Dintr-o intamplare fericita, reusesc la un moment dat sa prind o banca libera, exact la marginea parcului. Nu trec 2 minute, ca apare o mama cu bebelusul ei si se aseaza langa mine!!!!!!!! Eu ma uitam la ea un pic "dubios". Imi spune "e ok sa ma asez si eu aici, nu? vreau sa o alaptez si eu pe asta mica". Si, pac, imediat ia copilul din carucior, scoate tzatza si mufeaza bebelusul. Eu am ramas cu gura cascata... Eram o straina... adica nu ma vazuse niciodata in viata ei... si se aseaza langa mine si imi arata partile ei intime!!!!! Nu mi-a venit sa cred ce se intampla... Eu nu as putea face asa ceva niciodata! Tot timpul am plecat de acasa pregatita: lapte matern muls, lapte praf, etc - solutii exista, doar sa ca necesita un pic mai mult efort. Buunnn. Si cum stateam eu asa pe banca, mama alaptatoare de langa mine incepe o discutie: "fetita mea a fost foarte micuta la nastere, insa a crescut foarte, foarte bine! S-a nascut la 2,9 kg si 48 cm si acum, la o luna jumate, are 5 kg si 60 cm". OMG!!! Fiinta aia avea si centimetul si kilogramul dereglat!!!! Eu una cred ca este imposibil ca un bebelus sa creasca 12 cm si 2.1 kg intr-o luna. Si oricum, fetita aia nu arata de 5 kg sau 60 cm. De ce oare o fi simtit tipa nevoia sa minta in halul asta nu am inteles.... In concluzie, a fost o iesire foarte scurta prin parc... cred ca am rezistat vreo 5 min langa fetica aia...
Si cu toate astea... trebuie sa recunosc ca am inceput sa inteleg de ce unele mame simt nevoia sa se destainuie unor straine si sa lege "prientenii" cu alte femei, singurul lucru avut in comun fiind maternitatea.
Am inceput sa inteleg atunci cand din viata mea aproape ca au disparut toate prietenele care le aveam inainte de a fi mama. Dupa ce am nascut, deodata nu mai eram anuntata de intalniri, nu mai eram vizitata si nici chemata in vizita, nu mai faceam parte din lista de invitati la petrecerea de ziua lor sau la petrecerea de casa noua... si totul sub pretextul ca oricum nu as fi putut veni, avand copil. Nici telefoane nu mai primeam ca le era teama sa nu scoale copilul!!!!
Nu au inteles ca totul a ramas la fel, nu mi-a scazut IQ-ul, eu tot aia dinainte sunt si daca am fost prietene inainte puteam fi si acum. Asa ca as vrea sa le transmit un mesaj: Materniatea nu este contagioasa! Nu se ia, sa stiti! Nu aveti de ce sa va feriti!
Deci, ce poate face o proaspata mamica, atunci cand realizeaza ca prietenele ei nu sunt pregatite ca in grupul lor sa apara si un bebe? Raspuns: isi cauta alte "prietene". Ceea ce nu realizeaza ele (si fatuca aia cu care m-am intalnit eu in parc se incadreaza perfect in aceasta categorie) este ca o prietenie nu se poate lega peste noapte si doar in baza faptului ca amandoua sunt mame. Ceea ce au ele in comun este doar un subiect de discutie, de cele mai multe ori in contradictoriu, deoarece sunt personalitati diferite, fiecare are conceptiile proprii despre cresterea copilului. Se ajunge deci la un fel de concurs "Care isi creste/ingrijeste mai bine copilul". Adica o aberatie!
Eu am noroc, totusi, ca am prietene adevarate, nu dintr-alea gasite prin parcuri si care, intamplator, au devenit si ele mame in aceeasi perioada cu mine.
Asa ca ieri, am organizat o intalnire. Multumim, Meme, pentru gazduire!!! A fost extraordinar. Era ca la gradinita. Iata ce a iesit:
Galmi mic testand "dotarile" camerei Soniei :)
Galmi cu 3 fete :)
Dintre care una l-a gasit irezistibil :))):
Singurul meu regret este ca stam atat de departe una de cealalta, incat astfel de intalniri nu pot fi realizate mai des.
Fetelor, m-am simtit super ieri. Ma bucur ca s-a intamplat sa fim mame in acelasi timp! Nu vrea vreuna dintre voi sa se mute in Chiajna????
Roxana, de s-ar "lua" maternitatea, de maine m-as muta la tine :)
RăspundețiȘtergereFetelor, sa va traiasca picii! Pozele sunt dementiale :))
RăspundețiȘtergereTare mult as vrea sa intru si eu in "clubul" vostru! Dar din pacate e un pic cam imposibil deocamdata :P