Avertisment!






AVERTISMENT!

Orice reproducere a textului sau a imaginilor din acest blog, fara acordul meu, reprezinta furt si impotriva hotilor vor fi luate masuri conform reglementarilor legale in vigoare.

In cazul in care doriti obinerea acordului meu pentru a le uitiliza, va rog lasati un comentariu cu datele dvs de contact.

Va multumesc,
Roxana



luni, 25 octombrie 2010

Visele unei mame

Ca orice femeie care urmeaza sa aiba un bebe, cand am fost insarcinata, mi-am format o imagine despre cum as vrea sa fie copilul meu. Majoritatea oamnilor au o idee fixa legata de asta: "cum o fi... numai sanatos sa fie". WHAT???? O intrebare am pt cei ce gandesc asa: voi chiar nu va doriti altceva decat sanatate pt copilul vostru???? Ca il veti iubi oricum, asta e clar (daca aveti un pic de minte)... Dar sunt convinsa ca si voi va doriti mai mult de atat...
Eu vroiam sa aiba ochii mari, buze pline, sa fie vesel si sa doarma mult. Ma dispera gandul ca va trebui sa ma trezesc noaptea luni de zile sau, mai rau, voi avea nopti nedormite facand entertainment copilului prin casa. Si au romanii un stil.... de cate ori spuneam cuiva ca eu sper ca piciul meu sa fie un somnoros la fel ca mine si Flo, venea invariabil raspunsul: "asa ceva e imposibil, nu exista bebelus care sa doarma noaptea"... "al meu pana la 2 ani s-a trezit de 3 ori pe noapte sa manance"..."primele luni va fi groaznic"... "sa vezi colicile".... "sa vezi dintii"... "sa vezi cand plange degeaba cu orele si nu mai stii ce sa-i mai faci"... si tot asa...
Sincer! Ma ingrozisera astfel de povesti. De fiecare data cand auzeam asa ceva ma rugam sa nu fie si cazul nostru. Si ajunsesem sa ma auto-conving ca nu va fi si cazul nostru. Spre finalul sarcinii eram ferm convinsa ca piciul meu nu va fi asa.
Si ghiciti ce????? AM AVUT DREPTATE!!!!! URAAAAA!!!!
Piciul meu nu numai ca a fost asa cum mi l-am imaginat... a fost mai mult de atat!
Are ochii mari si frumosi:
Are buze grase :)

Este vesel si zambaret, nu plange fara motiv si, mai ales, nu a plans niciodata cu orele




Si - cel mai important lucru - E UN SOMNOROOOOSSSS. Doarme toata noaptea. La 7 - 8 dimineata mananca si pe la 9 se culca din nou. Mai doarme inca 2 - 3 ore. :) Stiu..... in momentul asta sunt motiv de invidie pentru o sumedenie de mame. Stiu ca sunt printre cele mai norocoase mame din lume! Dar sunt si mandra de asta!!! Pentru ca sunt convinsa ca, in parte, acest lucru este si meritul meu si al lui Flo. Pentru ca ne-am ascultat instinctul si l-am lasat pe bebe Eduard sa doarma cum ii e lui mai bine. Respectiv pe burta.
Da.... stiu... sunt o gramada de polemici legate de aceasta pozitie de somn, insa pana la urma Eduard a dovedit ca asa a fost cel mai bine.

La inceput se trezea de doua ori pe noapte: la 1 si la 4. Pe la o luna a renuntat la una din mesele de noapte si se trezea o singura data, in jurul orei 3. La o luna jumate am decis sa nu ii mai dam mancare noaptea: el se trezea la ora 3, noi il intorceam pe burta si dormea asa pana dimineata. Asta s-a intamplat pana aproape de doua luni. Vazand dexteritatea cu care piciul nostru intoarce capul de pe o parte pe alta cand e culcat pe burta, ne-am convins ca e mai bine sa ne ascultam instinctul decat sa ascultam de cei speriati de dormitul pe burta. Asa ca seara, dupa baie, piciul nostru se culca direct pe burta.
Rezultatul: nopti dormite integral de intreaga familie!!!!!

Mai jos puteti vedea pozitiile preferate de somn ale piciului nostru :)

Bebe Eduard, dormind somnul adanc de nou-nascut:

Piciu' mic deja dormea pe burta, ziua - aici avea o luna si 4 zile:




La controlul de doua luni a socat-o pe doctorita cand l-a asezat pe burta pe pat si iubitul meu a ridicat capul sa se uite la un ursulet de pe perete. Pozitia lui era cam asa (poza asta e facuta cand avea o luna si trei saptamani!)

La 3 luni si 3 zile am facut acesta sedinta foto:




Acum deja ridica atat de sus capul, incat sa ma poata vedea cand ma plimb prin camera iar el e in patut pe burta. Am facut poza asta pe 15 octombrie (avea 3 luni jumate):


Visele mele de mama pana acum s-au indeplinit total... de fapt mai mult de atat. La inceput (si cateodata chiar si acum) simteam ca este mult mai mult decat merit. Nu stiu cum sa-i multumesc fiului meu pentru felul in care imi umple viata de bucurii. Consider ca este copilul perfect.
Cum rade in hohote cand il pup pe bulane si pe burtica, fiind un gadilicios...
Cum pune boticul inainte de a plange cand il supara ceva...
Cum scoate limba cand se bucura de ceva...
Cum ridica din fundulet cand sta pe burta si vrea sa dea un partz :)...
Cum se ciondaneste cu jucariile minute in sir..
Cum se trezeste (niciodata plangand) si ma cheama la el si zambeste de fiecare data cand ma vede langa patutul lui...
...toate astea sunt momente extrem de emotionante de fiecare data, pe care ma simt atat de privilegiata sa le traiesc...
Asa ca....

MULTUMESC MULT, EDUARD AL MEU, PENTRU TOT!!!! TE IUBESC ENORM SI SUNT MANDRA SA FIU MAMA TA!

3 comentarii:

  1. Este minunat tot ce ai scris :) Si noi suntem tare mandre ca a aparut asa o gogoneata adorabila in viata noastra!

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi place ca scrii cu sufletul si ai umor. Mai vreau postari!

    RăspundețiȘtergere
  3. :))) bafta multa, si sa fie exact asa cum iti doresti tu. Si da, experienta imi spune ca ce imi doresc mai intai si mai intai pentru copii e sanatatea. O sa intelegi pe parcurs despre ce vorbesc :)

    RăspundețiȘtergere