Avertisment!






AVERTISMENT!

Orice reproducere a textului sau a imaginilor din acest blog, fara acordul meu, reprezinta furt si impotriva hotilor vor fi luate masuri conform reglementarilor legale in vigoare.

In cazul in care doriti obinerea acordului meu pentru a le uitiliza, va rog lasati un comentariu cu datele dvs de contact.

Va multumesc,
Roxana



duminică, 25 decembrie 2011

De Craciun


Dragii nostri prieteni,

Va dorim sa aveti parte de multa fericire, sa va bucurati de prezenta tuturor celor dragi, sa primiti cadouri multe si frumoase si sa va umpleti sufletele cu bunatate!

Craciun fericit!




sâmbătă, 17 decembrie 2011

Sentimente de mama...

"Nimeni nu stie cu adevarat ce e dragostea pana nu devine parinte"

Cred ca toti am auzit vorba asta mai devreme sau mai tarziu in viata noastra. E aproape un cliseu. Si toti ne-am indoit cand am auzit-o. Si ne-am gandit ca am suferit din dragoste, am simtit ca zburam, din dragoste... cum sa nu stim noi ce inseamna cu adevarat dragostea?!?!??

Acum 2 saptamani aveam programare cu Edutzu la pediatru pentru a finaliza schema de vaccinare, pe care am tot tarait-o 5 luni, ca pe un examen cu care am ajuns in re-re.... Bineinteles ca, exact cu 2 zile inainte de data stabilita, au aparut mucii.. iar... E clar! Edutzu simte ca i se pregateste ceva si ne saboteaza!

Din fericire nu a fost nimic grav, doar niste muci aposi care au trecut in cateva zile. Asa ca miercuri dimineata ne-am prezentat din nou la pediatru si, de data aceasta, am reusit. In sfarsit am terminat cu vaccinurile (cel putin pana pe la 4 ani).

Edutzu nu a avut pana acum nicio reactie adversa la vaccinuri. Nici febra, nici durere locala sau inflamatie... nimic! Asa ca nici la acest vaccin nu ma asteptam la asa ceva.

Dupa vaccinul Edutzului, aveam eu programare la dentist. Asa ca am ajuns acasa si l-am culcat pe Eduard pe la ora 12. Dupa vreo 45 minute de somnic, il aud pe Edutzu in monitor, cum ma striga timid si plangacios: "Mamiii! maaamiiii!". M-am dus repede la el. M-a privit trist cu niste ochisori somnorosi si mi-a spus simplu, in timp ce se mangaia pe picior "Maamiii! Auuu!". Si a inceput sa se smiorcaie cu ochisorii inchisi. Se vedea ca era rupt de somn. Ca nu vroia decat sa doarma, insa durerea de picior nu il lasa sa o faca.

L-am luat in brate, a asezat capul pe umarul meu si ne-am asezat amandoi in balansoar. S-a linistit imediat si a inceput sa ma mangaie cu manutele lui mici si sa-mi sopteasca "mami... mami... mami...". Din cand in cand mai misca piciorul si il durea iar... si iar scancea... Apoi se linistea iar si ma mangaia din nou. Si la un moment dat a ajuns cu manuta la gatul meu. Si atunci a zambit si mi-a spus dragastos "Guga!" (adica 'gusha'). Si a ras incet. A facut toate astea cu ochii inchisi, partial adormit. Cateva momente mai tarziu visa, sper eu, la lucruri frumoase. 

L-am asezat in patut si m-am retras in sufragerie sa plang. Lacrimi de fericire. Pentru ca am un copilas atat de minunat care si atunci cand ii este greu gaseste putere sa ma amuze. Pentru ca are incredere in mine ca ii sunt alaturi si in bratele mele se linisteste. Pentru ca ii place alintul la fel de mult cum imi place si mie. Pentru ca imi aduce liniste in suflet. Pentru ca ma face sa fiu mandra de el, in fiecare moment. Pentru ca ma face sa am incredere ca sunt o mama buna. Pentru ca stie ce e iubirea, desi e un lucru atat de abstract si greu de explicat. Pur si simplu am plans... PENTRU CA AM SIMTIT DRAGOSTEA LUI NECONDITIONATA.

Asa ca acum, pot sa va spun si parerea mea despre vorba cu care am deschis aceasta postare. Poate ca stim ce e dragostea, pentru ca ea poate lua mai multe forme si poate fi traita la diferite intensitati. Insa atunci cand copilasul tau, care abia incepe sa vorbeasca, foloseste putinele cuvinte pe care le stie ca sa-ti dovedeasca tie ca te iubeste, cand foloseste manutele lui mici pentru a te alinta si mangaia pe tine.... ala este momentul cand te simti cel mai iubit om din lume. Aia este dragostea pura, inocenta, 100% sincera. Si pe care, intr-adevar, daca nu o traiesti pe propria piele, nu ti-o poti imagina.


luni, 5 decembrie 2011

Veverita tzup tzup face nani pe perna




Iubu' nostru mic e mare iubitor de masini si animalute de plus. Masinile sunt pe primul loc, insa si animalutele de plus ocupa un loc important in inima lui mare.

Face nani cu magarusul si zebra si, mai nou, a indragit tare veverita lui tusi Aurora.
Iata un filmulet surprins dupa o repriza de cateva ore de somnic.

video

joi, 1 decembrie 2011

Ochii nasul gura dintii


De ceva vreme Eduard a gasit bunavointa sa ne arate, la cerere, diverse parti ale corpului sau. Le stia de cand era foarte mic, insa le arata la papusi, la ursuleti sau catelusi de plus, la alte persoane, niciodata nu ni le arata pe 'ale lui'.

Acum ne arata: 'ocu'/ochii, 'gua'/gura, 'nashu'/nasul, 'pau'/parul, 'acucu'/urechea, 'dici'/dintii, mana, burtica, piciorul si cel mai amuzant cuvant rostit de piciu' mic pana acum - 'guga'/gusha.

Demonstratie

video

Filmulet cu adorabilul gushat

video

miercuri, 16 noiembrie 2011

Eduard si reclama Vodafone Mega Babies

         
De ceva vreme tot cochetam cu ideea de a-l duce pe piciu' mic la casting pentru reclame. Insa de fiecare data cand auzeam de un casting, momentul era total nepotrivit si nu reuseam sa ajungem.

Pe la mijlocul lunii septembrie, se pare ca astrele s-au aranjat favorabil pentru piciul nostru, si am reusit sa ajungem la un casting pentru Vodafone. Cautau 10 bebei pentru o sedinta foto si vreo 40 pentru reclama video.
Raspunsul urma sa-l aflam in cateva zile.

Trecusera cam 2 saptamani de la casting. Deja ne scosesem reclama din minte, convinsi fiind ca nu ne-au selectat, cand, intr-o vineri seara, primesc un telefon ce ne-a facut sa topaim prin casa de bucurie: Edutzu' Galmutzu' Gogonat Coconut este unul din cei 10 copii selectati pentru sedinta foto!!!!!

Sedinta foto a fost bestiala!

Luni am mers la proba de costume. Din primul moment cand am pus "costumul de scena" pe el, Eduard a inceput sa se matzaie si, intr-un final, chiar sa planga.... Naaaspaaaa.... Deja am inceput sa-mi fac griji pentru sedinta foto. Ma si vedeam incercand cu disperare sa-l fac sa se opreasca din plans, iar pe el mi-l imaginam plangand si mai tare cu fiecare incercare a mea...

Din fericire, marti, la sedinta foto, Coconut-ul a fost intr-o pasa foarte buna, fiind foarte deschis spre maimutzareala in lumina reflectoarelor.

Asa cum ii shade bine unui star, piciu' a facut totusi nazuri legate de costumul de scena si a refuzat categoric orice pereche de incaltaminte din garderoba pregatita. Pana la urma, pentru a nu supara prea tare interpretul, s-a facut un compromis: accepta costumul, dar poate sa isi pastreze proprii lui papuci uzati.


  Iata cateva 'instantanee' de la sedinta foto





Si cele 2 momente 'castigatoare'


Cateva nazuri de mica vedeta :)


Proba de dans: "This boy is very good!"

Pentru proba de "dans", cea in urma carei se lua decizia daca un pici va participa si la filmarea reclamei video sau nu, am avut ceva emotii. Asta pentru ca nu stiam exact ce presupune aceasta proba si pentru ca, stiindu-l pe Eduard, eram convinsa ca el nu va dansa.... de fapt nu se va misca in niciun fel, la comanda.

In final a fost totul cat se poate de bine. Eduard a facut o impresie foarte, foarte buna, fiind mereu cu fasolea la vedere, foarte cooperant si dispus sa faca ceea ce i se arata. Am plecat de acolo foarte increzatori, mai ales ca l-am auzit pe expertul strain, adus special pentru a alege interpretii, spunand despre Eduard: "This boy is very good! Very good!!".

Ziua filmarilor: o zi cat o saptamana

Sambata am fost chemati la studiourile de filmare la ora 9 dimineata, fiind avertizati ca urmeaza aprox 7 ore de filmare (cu pauze, bineinteles). Stiam ca Eduard o sa vrea sa doarma in curand, dar speram ca o sa apuce sa filmeze ceva pana o sa intre in "transa" de somn. Cat asteptau sa intre in platoul de filmare, copiii se "distrau" ("epuizau" ar fi un cuvant mai bun) intr-o camera de joaca plina cu jucarii. Din nefericie pentru cariera in televiziune a piciului nostru, am fost chemati in platoul de filmare abia aproape de ora 11. Eduard era deja zombie.



Scena 1, incercarea 1: copiii stau intr-un cub si, la un moment dat, trebuie sa iasa toti din cub alergand. Se da semnul, toti copiii incep sa fuga afara din cub.... Eduard ramane nemiscat.... Apoi face timid cativa pasi pana la "gura" cubului.

Aceeasi scena, incercarea 2: un bebe asezat in dreapta piciului nostru incepe sa planga isteric. Eduard, emotiv si plin de empatie, cum il cunoastem, achieseaza la starea de tristete a "colegului interpret" si incepe si el sa planga. In concluzie: amandoi sunt trimisi la nani....

Ne chinuim vreo ora sa-l adormim pe Edutzu, care nu mai dormise de luni bune in carucior. Pana la urma reusim. Se trezeste exact cand in studio se ia pauza de masa.

Dupa-amiaza revenim la studio, imbracam piciul intr-un alt costum de scena si asteptam sa mergem din nou in platou.


Intre timp, in camera de joaca apare CRBL. Se joaca cu copilasii cu bule de sapun si Eduard e iar cu gura pana la urechi.

video

Organizatorii aleg 4 copii sa mearga sa filmeze urmatoarea scena. Eduard e unul dintre acestia. Ne-am bucurat foarte tare, convinsi fiind ca acum vom reusi. Nu sunt decat 4 copii, o sa fie mult mai bine, ne-am gandit noi.


Ne-am inselat...

Eduard a fost luat din brate de la buni in graba, oamenii care se ocupau de el pe scena erau mascati (reclama s-a filmat cu ecran verde si oamenii de pe scena erau costumati integral in verde - un fel de broscute), nu ne-a mai vazut nici pe mine, nici pe flo.... Instant criza de plans...  Trimis iar la plimbare si filmat cu alt copil in locul piciului nostru....

Aveam senzatia ca suntem acolo si tot filmam de o saptamana. Eram extenuata fizic, dar mai ales psihic.

Am luat atunci decizia ca nu are rost sa-l mai chinuim. Era clar ca va plange de fiecare data cand vor incerca sa-l ia din bratele noastre si chiar nu vroiam sa il stresam prea rau.

Mai ales ca stiam ca ii e groaza de oamenii mascati. Ne-am intalnit odata in Carrefour cu o mascota - un nene cu o bila mare pe post de cap. Eduard se uita urat la el si cand acesta l-a mangaiat pe cap (convins fiind ca orice copil iubeste mascotele), piciu' nostru a inceput sa tremure si sa urle isteric.

Asa s-a incheiat prima experienta media a micului nostru interpret :).

Rezultatul: cel mai frumos cadou de ziua mea primit vreodata!




In seara de 28 octombrie am primit un mesaj de la o prietena: "L-am vazut pe Eduard pe un panou urias la Piata Romana". A doua zi, de ziua mea de nastere, iubu mic mi-a facut cel mai frumos cadou de ziua mea primit vreodata! Mi-e atat de greu sa descriu sentimentele minunate pe care le-am trait la vederea frumuselului meu ingeras la coloanele de la Romana! Mandrie, bucurie, uimire.... pur si simplu fericire... imi venea sa tzopai pe strada si sa alerg si sa strig si sa-l pup in continuu pe minunatul meu copil!!!

Unde am gasit pana acum posterele cu Eduard

Piata Romana
Pe cladirea cu coloanele de la Pta Romana, unde sunt 2 bannere: unul pe partea cu bd Magheru si unul pe partea cu bd Dacia.






Piata Sf. Gheorghe





Chioscurile de ziare

Pe TOATE chioscurile de ziare rosii. Adica practic din 100 in 100 m pe orice strada principala din Bucuresti (nu stiu cum e in alte orase).




In reviste si ziare


Prima vedere in print a reclamei a fost coperta 7 Seri, numarul aparut in 28 octombrie.


Statiile RATB

Piata Presei

Pe Internet
Bineinteles, pe Vodafone.ro, insa si prin alte locuri.



Si pentru ca fara prieteni totul e mai greu in viata, vreau sa inchei spunandu-i din suflet 'MULTUMESC!' dragei mele prietene Raluca pentru ca, in sufletul ei mare, a gasit dorinta de a imparti cu noi 'scena' pe care juca deja baietelul ei, Luca, si ne-a anuntat si pe noi de castingul pentru aceasta reclama, deschizandu-i astfel acest drum, micului nostru interpret. Te pup si te imbratisez cu drag, Ralu! :)

Iata si reclama video, desi Eduard nu apare in niciun cadru. O postez aici in cinstea prietenului nostru Luca, cel mai frumusel copilas care apare in aceasta reclama! Pentru cei ce nu il cunosc, este piticul adorabil, blond cu ochii albastri si care danseaza imbracat in turquoise (are chiar si un prim plan!). Felicitari, Luca!

video

vineri, 11 noiembrie 2011

De ce imi ador puiul

Trebuie sa incep acest articol prin a spune verde-n fata: ma consider cea mai norocoasa mama din lume, consider ca piciu' meu este printre cei mai frumosi, inteligenti, cuminti si mai cu motz copii care exista pe planeta.

Am simtit nevoia sa spun de la inceput acest lucru, pentru ca aceasta postare poate ca va parea "increzuta" pentru unii. Si, pentru ca nu sunt ipocrita, recunosc din start ca sunt mandra de copilul meu si il consider minunat.

Si, in plus, trebuie sa va spun ca eu cred cu tarie ca orice parinte trebuie sa considere ca puiul lui e "cel mai tare din parcare" si trebuie sa poata sa scrie o astfel de postare in care sa enumere motivele pentru care il adora.


Eu il ador pe Eduard pentru ca:

Este atat de frumuseeelllll!!!! 
Are niste ochisori frumosi si o privire sincera, care cateodata, parca e a unui om mare. Are cel mai fin si mai simpatic perisor din lume. Are un nasuc perfect si o gurita dulce foc. Are manute mici, dar indemanatice. Are bulanashe grasane si pufoase, perfecte pentru pupaceala non-stop.

Este atat de istet!!!
Ma uimeste in fiecare zi ce putere de invatare are si cat de repede prinde orice lucru nou. Are un an si patru luni si ma inteleg cu el aproape perfect. Sunt foarte rare momentele cand nu el nu intelege ce vreau sa-i spun sau invers. Vocabularul sau se imbogateste in fiecare zi. Prinde cuvintele "din zbor", nu trebuie sa i le repetam. Le intelege sensul din discutiile noastre si incepe sa le foloseasca si el. De exemplu, cunoaste categoriile de articole de imbracaminte si daca gaseste o bluza prin casa stie daca e a mea sau a lui Flo - "A tata cocou!" - adica e tricoul lui tata.
Niciodata nu mi-am imaginat ca ma voi intelege cu copilasul meu atat de devreme. E pur si simplu minunat!

 

E un somnoricios adorbil!
De cand s-a nascut a fost dormicios si, desi acum ca a crescut nu mai doarme la fel de mult ca inainte, tot se poate observa ca e un copilitz somnoricios.
Adora patul, pernele si paturile. Se tranteste peste ele, se freaca cu obrajii de perne scotand sunete de bucurie, se inveleste cu paturica cu zambetul pana la urechi. Cum vede o perna, nu se poate abine sa nu se tolaneasca putin peste ea.
Ziua, cand il vad ca e cam obosit, ii spun "Edutzu, hai sa facem nani!". Se opreste din joaca si porneste in pas grabit spre dormitor. Il asez in patut, il pup si ii urez "Somn usor" si plec in sufragerie. Rare sunt zilele cand trebuie sa ma mai intorc la el, pentru ca nu adoarme sau se smiorcaie. In 90% din cazuri balmajeste cateva minute si apoi se culca.
Iar seara pe la 9.30, imediat ce a terminat de baut lapticul (ceea ce dureaza max 3 minute) ne arata cu degetul catre pat si ne spune "Nani! nani!". Inchide ochii cum il asezam in patut.


Ne iubeste si ne-o si arata!
Nu se pot explica in cuvinte sentimentele unui parinte atunci cand vine acasa si isi vede copilul bucurandu-se ca s-a intors. Eduard ne striga, tipa, rade in hohote, alearga, bate din picioare, face ca toate animalele si ca toate motoarele si claxoanele masinilor. Parca incearca sa ne povesteasca in cateva secunde tot ce a facut el cat am fost plecati. Stie sa trimita bezele, sa dea pupici pe obraz si sa puna botic de pup. Vine si ne imbratiseaza din proprie initiativa si, daca stam langa el in pat, ne mangaie cu manutzele lui mici si dragalase.
Cand o persoana draga lui nu este prin preajma, i se face dor si incepe sa intrebe de ea. De multe ori intreaba de "Mei" (buni) si "Nanoi" (tusi Oana). Daca mergem in vizita la ele si Oana nu a ajuns inca acasa, este atat de suparat! O striga cu tristete in glas si bate la usa camerei ei.


E vesel mereu!
Edutzu' scump se trezeste cu zambetul pe buze. In fiecare dimineata, cand ne trezim si ne uitam spre patutul lui, acolo ne asteapta un zambet larg si adorabil: "mami!", "tati!", "tatu!" (adica 'salut'). Daca e ocupat cu joaca si deodata ne surprinde ca ne uitam la el, ne zambeste. Daca iesim la o tigara pe balcon, cand ne intoarcem in casa, ne zambeste. Cand isi vede bunicii, zambeste. Cand ii zambeste cineva, zambeste si el. Face glume in incercarea de a ne distra - merge caraghios, se tranteste pe jos teatral. Ne ia la joaca, tragandu-ne de pantaloni. Ii place la nebunie sa ne alergam prin casa si sa facem "Bau!". E un copil care iti aduce bucurie in suflet, te face sa uiti de suparari si depresii. Este pastila mea de fericire :).


E prietenos si darnic
Nu exista lucru pe care sa i-l ceri lui Eduard si sa nu vrea sa ti-l dea. Oricat de mult ii place sa se joace cu un lucru, daca i-l ceri, el il da cu placere si iti mai spune si "mesi" (mersi) cand ti-l da. Da "noroc" cu baieteii, pupa fetele, merge de mana cu alti copii pe strada. Imparte toate jucariile care le are cu el altor copii in parc si nu se supara daca el nu mai are cu ce se juca.

...

Si sunt atatea alte motive pentru care il ador... mi-e si greu sa le ordonez ca sa le scriu aici. Il ador pentru tot ceea ce este si pentru tot ceea ce ma face pe mine sa fiu.

Pentru ca este un exemplu de bucurie, ne ajuta sa ne aducem aminte ce e fericirea si unde se gaseste ea. Ne arata castigul unui om sincer, ne imbogateste sufletele cu sentimente noi in fiecare zi.

Ne invata ca trebuie sa traim azi, sa nu amanam nimic, pentru ca fiecare moment este special si poate fi transformat intr-un motiv de fericire.

Ne face sa ne dorim sa fim mai mult si mai buni in fiecare zi, sa incercam din rasputeri sa ne depasim pe noi insine. De cand il am pe Eduard, cea mai mare teama a mea e sa il dezamagesc pe el, sa nu ii fiu alaturi cand are nevoie de mine, sa nu fiu mama care ii trebuie lui sa fiu...

Posibil sa mai fi spus asta intr-o postare mai veche: acest copil a ridicat stacheta atat de sus pentru noi, parintii lui, incat a devenit o cursa pentru noi sa fim niste parinti demni de el.

Am plecat pe acest drum, al cresterii unui copil, cu conceptia comunista ca un copil trebuie facut mare de catre parinti. Ca e o munca extrem de grea sa cresti un copil. Total gresit! Copilul creste singur, noi trebuie sa muncim ca sa tinem pasul cu el, sa crestem odata cu el, sa invatam odata cu el, sa devenim oameni noi, alaturi de el.

Copilul meu e o minune! Este cel mai frumos lucru care exista pe planeta!
Si din cand in cand o sa mai scriu astfel de postari, pentru a-i multumi pentru ca este asa cum este si pentru ca ma face sa imi doresc sa fiu si eu mai mult.


Sedinta foto a fost realizata in timp ce piciu' savura niste 'guguri'

video


Ca si incheiere, vreau sa va invit si pe voi, cititorii-parinti, sa lasati un comentariu aici si sa imi povestiti de ce va adorati voi puisorii. Va garantez ca va veti simti foarte bine daca veti face asta!

miercuri, 9 noiembrie 2011

Caciulita vesela

Cam pe vremea asta anul trecut, Edutzu' scump a primit cadou de la Nanoi (tusi Oana) o caciulita foarte, foarte simpatica, ce transforma orice pici ghidus intr-un mic lupusor. La vremea respectiva caciulita ii era putin mare, insa a purtat-o cu mandrie toata iarna.

Acum, ca vremea rece s-a intors (din pacate) am scos-o de la cutie, sa o probam din nou. Acum este un pic mica. Insa mai are inca puterea de a transforma un pici, de data asta si mai ghidus, intr-un lupusor, parca si mai simpatic :). Si, de data asta, lupusorul asta are si dinti!





luni, 17 octombrie 2011

Mucii astia nesuferiti....

De trei luni jumate ne chinuim sa finalizam schema de vaccinare a piciului (ultimile 3 vaccinuri - toate cu administrare la 1 an). De ce n-am reusit?

Pai o luna jumate ne-a luat sa gasim o doctorita de familie care sa aiba vaccinul Priorix pe stoc, sa il inscriem pe pici la ea si sa facem vaccinul.

Dupa care a inceput lupta cu semi-raceala.
Zic "semi" pentru ca o raceala normala vine si ea cu toate simptomele de-odata, isi face damblaua si se cara. La noi, nu!


Vine prima programare pentru cele 2 vaccinuri ramase - Eduard e "un pic" rosu in gat. Am amanat cateva zile, ca sa-i treaca. Inainte sa ajungem la a doua programare a inceput sa tuseasca. Am amanat iar cateva zile ca sa-i treaca si tusea. Apoi a facut febra. Am vizitat din nou pediatra, i-am dat tratament si ne-am prezentat peste inca o saptamana din nou pentru vaccinuri.

Mie, de data aceasta, Eduard imi parea ca e bine, mai tusea de 1 - 2 ori/zi (acceptabil zic), nu avea niciun alt simptom de boala. Il verifica pediatra - are "un pic" de otita. Amanam iar vaccinurile. Otita lui Eduard nu s-a manifestat in niciun fel. Nu se trage de urechi, nu plange... e absolut normal.

Bineinteles ca am inceput sa ma gandesc ca saptamana asta rezolvam cu vaccinurile.

Maine avem o noua programare. Ce credeti ca s-a intamplat aseara?? Nasul Edutzului s-a transformat pe la ora 20 intr-o fantana arteziana cu muci. Abia respira! E cel mai grav atac al mucilor asupra Galmului de pana acum! Si nici macar nu-mi pot explica aparitia lor!

Am inceput sa cred ca piciu' simte ca mergem sa-l intepam si lanseaza aceste "atacuri" strategice .

Azi mergem la ORL sa vedem cum ii mai sunt urechile. Sper sa o prindem si pe pediatra sa vorbim cu ea azi, ca e clar ca maine nu vom face niciun vaccin....

Astia sunt pupici pentru mami :)

Pitulicea vorbareata - update

Mi-am dat seama ca la postarea precedenta am uitat sa mentionez poate cel mai important cuvant pe care Eduard il spune: numele sau - Deda :))))

Din 5 octombrie (cand am scris postarea precedenta) si pana azi, adica in 12 zile, piciu' mic a mai adaugat inca 12 cuvinte in vocabular. E ca acele calendare despre care tot vorbesc americanii prin filme "Word of the day calendar" :))))

51. atate - sanatate - ne ureaza cand stranutam
52. metsi - mersi - ne spune cand ne da un lucru pe care i l-am cerut :))). Nu intelege ca noi suntem cei care trebuie sa-i multumim. Zice si un fel de multumesc, insa foarte stalcit (ceva de genul "memete").
53. sus
54. dos - jos
55. poua - ploua
56. paini - paine
57. bateria - ma uimeste cat de corect pronunta cuvantul asta!!!
58. pau - parul
59. catou - calculatorul
60. tesene - desene animate
61. guguri - struguri - cuvantul spus prima data azi
62. CUVANTUL CEL MAI ASTEPTAT DE BUNI FLORI: "muni" adica.... bineinteles BUNI :)))))))
Ce era mama lesinata dupa Eduard... acum.... cand o striga prin casa "muni!!!!"... va imaginati ce simte... mai ales ca a lasat-o sa astepte asa de mult pentru a-l auzi rostind cuvantul magic ;)

Cuvintele mai "vechi" le-a perfectionat, incat multe dintre ele sunt din ce in ce mai aproape de realitate.

Tot saptamana asta a inceput sa foloseasca si un fel de diminutive... Adica atunci cand vrea sa fie dragalas (de parca nu e mereu super-dragalas, oricum), vorbeste "altfel". Iata cateva exemple:
In loc de "banane" zice "bananenenene". In loc de "tesene" zice "tesenenenene". In loc de "papini" (noua varianta pentru pantaloni) zice "papininininini". Si le rosteste de fiecare data cu un zambet zambet poznas si topaind prin casa. E adorabil!!!

miercuri, 5 octombrie 2011

Pitulicea vorbareata

Pentru ca nu prea am avut copii mici in preajma mea inainte de Eduard, nu stiam cat timp trebuie sa treaca pana incepi sa te intelegi cu copilul tau. Imi imaginam ca dupa varsta de 2 ani ar trebui, in principiu sa inceapa sa comunice cu tine, sa inteleaga ce ii spui si sa raspunda la cererile tale.

Apoi am citit in carti ca, la varsta de 2 ani, un copil are un vocabular de 50 cuvinte si poate spune cateva proprozitii scurte, iar intre 2 si 3 ani dezvoltarea vorbirii inregistreaza o crestere exponentiala. Asta am citit acum vreo 3 luni, deci cand Eduard avea 1 an. La vremea respectiva Eduard reusea sa spuna cateva cuvinte simple, precum mama, tata, papa si apa. Mi se parea realist ca intr-un an, de atunci inainte, sa mai invete pana la 50 cuvinte.

Nu m-am asteptat insa sa o faca in doar 3 luni.

Azi, la un an, trei luni si 3 zile, vocabularul lui Eduard se apropie de 50 cuvinte carora le cunoaste intelesul si pe care le foloseste din proprie initiativa, a inceput deja sa formeze propozitii simple si, in fiecare zi, ne mai ingana la cel putin un cuvant nou pe care la inceput il pronunta in mai multe moduri, pana ramane la unul care i se pare lui mai aproape de realitate.


Iata care sunt cuvintele folosite de Eduard in comunicarea cu noi, pana acum (si "traducerea" acolo unde e cazul):

1. mama/mami
2. tata/tati
3. Nana - Oana
4. tu-tu; brum-brum - masina
5. tit-tit - claxon
6. cau - calul
7. clo-clo - mersul calului
8. ham - catelul
9. miau - pisica
10. muuu - vaca
11. baie
12. ado - alo
13. da
14. nu (folosit de cele mai multe ori in grupe de cate 2: "nu-nu" si insotit de datul din cap)
15. auuu - doare
16. bee - capra (In fiecare zi vin capre la pascut iarba de langa blocul nostru, asa ca Edutzu, cum se trezeste dimineata, ne intreaba de capre si se uita pe geam. Chiar si din patutul lui, daca da draperia la o parte, poate vedea caprele. E extrem de entuziasmat cand le vede si foarte dezamagit daca nu au sosit inca.)
17. ate - lapte
18. apa - cuvant care il foloseste cand ii este sete, sa ceara apa de baut si il foloseste si cand vede o balta, o mare sau apa din cada.
19. pa! - la revedere - cuvant insotit fie de datul din mana, fie de trimiterea de pupici/bezele
20. bau!
21. papa - mancare
22. pepe - pepene
23. baban - banana
24. papii - pantalonii
25. cocou - tricoul
26. apepe - apasa (butonul la lift, butoanele de la telecomanda, capacele de la diverse recipiente)
27. chisi - grisine
28. base - bratze
29. dais - dans (cuvant insotit de balanganitul pe muzica)
30. paptzi - papucii
31. bebe
32. nani
33. papau - capacul
34. baba - mingea (Cred ca totul a inceput cu un balon, caruia i-a spus 'baba' si apoi a ramas acelasi cuvant si pentru minge. Oricum, nu-l putem convinge sa zica altfel. Noi zicem "mingea" el zice "baba". E amuzant :))
35. tei - chei
36. otiu - ochiu (Noi: "Eduard, unde e ochiul?" Eduard: "Otiu, otiu, otiu" si iti baga degetul in ochi si il roteste ca pe o surubelnita... Tre sa fii pe faza, altfel te lasa orb...)
37. masi - masina
38. popii - copii
39. data - gata
40. baboo - bravoo (insotit de aplauze) Aplauda chiar si la televizor daca e vreun show cu cineva de presteaza ceva in fata unor oameni, de ex Vocea Romaniei - aseara i-a aplaudat pe cativa concurenti.
41. pipi - tot ceea ce se intampla in chiloti - pipi, kk, partz...
42. gouuuu - gol!!!
43. suu - sut
44. ashiii - arsi, arde
45. ade - haide
46. ece - rece
47. pui - orice animal care zboara sau are pene

La aceste cuvinte se mai adauga si altele, pe care nu le stapaneste inca 100%, sau doar le repeta cand ne aude pe noi spunandu-le. De exemplu, cifrele de la 1 la 10. De cele mai multe ori le repeta dupa noi, iar uneori spune cifra care urmeaza (noi spunem 'unu', el spune 'doi'). L-am auzit chiar si spunand numere singur, in timp ce se juca cu diferite jucarii.

video


In ultima saptamana, a inceput sa lege cuvintele pe care le cunoaste, in propozitii simple.

Vine la noi cu cate un papuc din hol si ne intreaba "A tati???". Noi ii raspundem al cui e papucul, il duce la loc si vine cu altul "A mami???".
De cate ori vede un alt bebe, ne intreaba: "Bebe nani???".

Vine langa mine si incepe sa ma traga de haine "a mami a base" - adica vrea la mami in brate. Din fericire, nu cerseste foarte des luatul in brate :). Dar atunci cand o face e adorabil!!!!

Avand in vedere ca locuim intr-un apartament mic, daca unul dintre noi dispare din raza vizuala a copilutului, cel mai probabil s-a dus la baie. Asa ca, dupa mai multe situatii in care pitulicea gogonata ne-a intrebat unde e celalalt si i-am raspuns "la baie", acum intreaba direct: "tati a baie??".

In plus, am observat o imbunatatire substantiala a capacitatii sale de a intelege ceea ce ii spun.

Imi aduce orice lucru ii cer.
Daca mi-a cazut ceva pe jos si il rog sa mi-l dea, o face imediat.
Daca ii spun sa puna la loc un lucru, il pune.
Daca nu mai vrea sa mai manance imi spune "nu-nu".
Daca ii cer sa-mi dea mana pentru a merge impreuna undeva, mi-o da.
Daca ii spun 'hai sa facem nani', lasa jos orice are in mana si porneste spre dormitor, oprindu-se in fata patutului.
Daca ii spun 'hai sa facem baie', se duce in baie si se opreste langa cada.

Sunt atat de mandra de copilitzul meu!! E MINUNAT!!!!!

Un singur lucru nu am reusit pana acum: nu l-am convins in niciun mod sa se imprieteneasca cu olita. Stie la ce folseste, ca aseaza catelul de plus pe ea si spune "ham pipi". Insa el nu vrea sa stea pe ea sub nicio forma... Insa nu ma supar pe el... e prea bun in toate celelalte, ca sa mai conteze ca nu vrea sa vada olita in fata ochilor...


IL IUBESC ASA DE MUUUUULT!!!!

PS: mi-am dat seama ca am uitat sa mentionez cateva cuvinte

48. mei-mei - mai-mai (adica e frumos si il mangaie)
49. papu - capul
50. maie - mare (cuvant insotit de ridicare pe varful degetelor de la picioare si ridicarea mainilor in aer cat poate el de sus)