Avertisment!






AVERTISMENT!

Orice reproducere a textului sau a imaginilor din acest blog, fara acordul meu, reprezinta furt si impotriva hotilor vor fi luate masuri conform reglementarilor legale in vigoare.

In cazul in care doriti obinerea acordului meu pentru a le uitiliza, va rog lasati un comentariu cu datele dvs de contact.

Va multumesc,
Roxana



marți, 7 decembrie 2010

Povestea merelor

Partea I - suc de mar
Apreciind entuziasmul dovedit de Galmi cand a fost vorba de suc de morcovi, am decis ca nu e cazul sa-l fortam si sa insistam cu neplacutul morcov. Nu am vrut sa risc sa-i creez piciului o aversiune fata de mancare, in general. Vom mai organiza o "intalnire" cu morcovul peste ceva timp.
Asa ca a doua zi (02.12) am trecut la suc de mere. Am folosit mere rosii, mari, coapte si foarte dulci (le-am testat eu :)).
Iata productia:


Bebe Eduard, la fel de entuziasmat ca si ziua precedenta, astepta in scaunel:


 Bebe Eduard nu era la prima intalnire cu marul (asa cum fusese cazul morcovului).
Fiind un pofticios, de cate ori ne asezam sa mancam, el incepea sa baloseasca, sa plescaie si sa-si suga limba. In consecinta, cand ne asezam la masa si era si el prin preajma, ii dadeam un sfert de mar curatat la "supt". Il molfaia si il sugea de zeama. Si parea ca-i place.

Asa ca, plini de speranta, am prezentat piciului prima lingurita de zeama de mar.

Surpriza: piciul a scuipat/stropit tot sucul!



Bineinteles ca la fel s-a intamplat si cu urmatoarele lingurite de suc de mar pe care i le-am bagat sub nas! Si bineinteles ca ne-am spart de ras.
Deci piciul n-a mancat nici suc de mar, dar macar s-a distrat si el, scuipandu-si parintii:


Asta pana cand, de atata stropit, s-a inecat si a inceput sa tuseasca. Dupa asta l-a apucat matzaiala si n-a mai fost chip sa-i mai aducem inapoi buna-dispozitie.


Partea a IIa - mar pasat

Urmatoarea zi am decis sa incercam si pulpa de mar. Am dat marul pe razatoarea minune si tot ce s-a produs i-am dat piciului sa pape.
Rezultatul a fost unul promitator: ne si scuipa si stropea, dar mai si inghitea ceva. Ii placea consistenta si a inceput sa plescaie.

Prima zi de mar pasat: distractie si veselie. Galmi face niste fetisoare strambacioase foarte adorabile si isi stropeste parintii. Parintii rad in hohote.


A doua zi de mar pasat: mancam pentru ca trebuie... Galmi nu mai e chiar asa de entuziasmat. Mananca de dragul parintilor. Nici nu prea mai stropeste... Parintii sunt multumiti ca macar mananca, chiar daca nu mai e amuzant.

Vedeti si voi resemnarea din privirea lui....

"Inchid ochii, poate dispare castronul asta din fata mea... :( "

A treia zi de mar pasat:  nu stiu cum s-a comportat piciul meu, pentru ca era in deplasare la Buni (a fost prima lui noapte departe de parinti!!!! - cred ca parintii au suferit mai mult decat el).

A patra zi de mar pasat: cuvantul cheie este "tristete" Galmi inca mai "incasa" fiecare lingurita, insa in ochii sai era tristete absoluta. Se vedea ca nu se mai distreaza deloc. Nici parintii nu se mai distrau...
Am folosit mar verde, care este preferatul meu si din care am mancat in disperare toata sarcina.
Ce pot sa spun... Povestea aia despre "alimentul preferat in timpul sarcinii sigur va fi si preferatul copilului" este (din nou) doar un mit...
Pozele de mai jos sunt foarte "graitoare"



Aseara am descoperit un aliment care, surprinzator, ii place, asa ca ieri a fost ultima zi de chin cu marul. Va povestesc despre el data viitoare.

Pup,
R.

5 comentarii:

  1. Super povestea merelor! Imi plac mult pozele, foarte la obiect :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Galmi e un dulce:) chiar daca nu e atat de incantat de sucul de mar, macar distreaza pe toata lumea din jurul lui atunci cand "serveste masa"....Buni iubeste mult mutrisoarele de Gamicios :)))))

    RăspundețiȘtergere
  3. Iar am ras pana nu am mai putut! Fetele de resemnare sunt atat de amuzante!!! Hai cu banana aia mai repede caci sunt tare curioasa cat de mult o sa-i placa! :P

    RăspundețiȘtergere
  4. Ma bucur ca v-a placut! Sis, banana mai asteapta putin, ca nu e recomandata asa de devreme :). Peste vreo 2 - 3 luni abia... Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  5. Un copil reusit...felicitari^.^

    RăspundețiȘtergere